Privi trist in urma ei…..
Plecase cu ploaia…..
Intinse mana sa prinda stropii,incercand sa o reface din lacrimile cerului.Apa se prelinse printe degete.
Era finalul.
Stranse pleoapele zdrobind lacrimile intre ele.
Doar cerul avea voie sa planga.
Ridica fata si lasa stropii sa -i loveasca obrajii.
Lacrimile se amestecara cu picaturile de ploaie.Asa nimeni nu va stii vreodata ca a plans.
Inchise ochii si asculta muzica ploii.
Incet ,incet incepu sa se legene pe muzica auzita .Apoi leganatul se transforma in dans .
Dansa rumba cu ploaia incercand sa reface…incercand sa regaseasca………………..CE?
Dansul era tot ceea ce ii ramanea.
Dansul ....nu il parasea niciodata pentru ca facea parte din fiinta lui.
Dansul era tot ceea ce conta .
Dansul si ploaia