Acestea sunt nominalizarile mele la Concursul fARA cANGURI,al Doamnei Lucia Verona Marele premiu - Pentru ca-mi place-Manole Mesterul Cel mai bun blogger dintre scriitori-nu stiu Cel mai bun scriitor dintre bloggeri-Oana Cel mai bun cititor-CELLA,ELISA,MANOLE,STARGATE,ZINCA Cel mai bun blog al unui ziarist -Victor Ciutacu Cel mai gustos blog-Laura Cel mai verde blog cu intelepciune si mereu gata de ajutor-Elisa Cel mai bun blog de dincolo-Florina Cel mai sensibil blog-Pescarusul argintiu Cel mai stelar blog-Stargate
Maine examenul la matematica. Sa va spun ca sunt terorizata? Si noaptea ,in putinul pe care il dorm,numai asta visez. Nu am fost niciodata foarte buna la matematica.Nu stiu de ce.Adica nu vedeam inceputul ecercitiului.Dar cum imi dadeam seama ,nu mai era o problema rezolvarea. Dar acum cand a trecut atata timp de cand am terminat liceul?Multe elemente de baza le-am uitat.Trebuie sa caut adanc in memorie sa le regasesc. A fi cum a fi. Am sa spun din nou..."DOAMNE AJUTA-mi:
UPDATE:nu am stiut ...adica ....m-am blocat....desi aveam rezolvarea in fata ochilor nu am putut pune nimic pe hartie...am dezamagit....pe mine in primul rand Oricum va multumesc ca mi-ati fost aproape.
Am lipsit cateva zile. S-a simtit?Nu. NU fac parte din categoria "important".NU conteaza. Trist e ca nu mai am timp pentru lucrurile care imi fac placere si ma relaxeaza. E alegerea mea sa fac scoala la varsta asta. De ce? Pentru ca mereu mi-a placut sa invat.Mie mi-a placut sa merg la scoala. Mereu mi-am dorit sa merg la scoala.Dupa liceu,am incercat dar am picat .Vroiam medicina.Dar .....nu e toata lumea inteligenta si cu memorie buna. Apoi au venit copiii...M-am dedicat lor. Acum sunt mari si am zis ca e timpul meu. Mi-e greu........foarte greu.........Dar nu am sa recunosc asta in fata nimanui.Pentru ca se stie ca eu pot. Ma duc sa ma bat iar cu diferentialele limitele si probabilitatile mele. O melodie draga mie.Asa ......ca sa nu ma uitati.
Azi Ti-am batut din nou la usa,facandu-mi cruce.M-ai primit ca de obicei .Cu un zambet cald,liniste,si suflet. De obicei ma rog pentru altii.Azi ma rog pentru mine. DOAMNE AJUTA-mi.
Am adormit tinandu-te de mana.Si te-am pierdut in vis. Am deschis ochii si nu te-am gasit. M-am simtit pierduta si singura Nu mai aveam rost,nu mai eram eu,nu imi mai auzeam inima. Am inceput sa te caut. Am intrebat muntii dar nu te vazusera. Am intrebat apele dar nu iti vazusera chipul oglindit in ele. Am intrebat vantul dar nu iti mangaiase parul. Mi-am ridicat ochii si te-am vazut dupa un nor. Te jucai de-a v-ati ascunselea cu luna. Am zambit si am deschis ochii. Visasem. Erai langa mine. Am adormit tinandu-te de mana.
Se stie ca eu cred in semne. Azi s-a intamplat ceva ciudat. Eram in bucatarie si gateam.Si aud in spatele meu o bufnitura.M-am speriat.cand m-am intors am vazut ca imi picase icoana de pe perete.Cu cui cu tot. Icoana e o fotocopie a Icoanei Maicii Domnului de la Nicula. NU e de bine.Sunt convinsa. Tot ce imi ramane de facut e sa sper ca nu se va intampla nimic rau. SI sa ma rog sa nu se intample nimic rau. Doamne ajuta-mi!
Un om masiv,cu parul alb si ochelari.Asa imi amintesc eu de tata. Si pe langa toate astea un om de o bunatate rara. El era cel care ma ocrotea si ma lua in brate. Stiam ca langa el nimic si nimeni nu ma poate rani. El a fost singurul meu confident.SI mai este ,pentru ca de cate ori mi-e greu ,lui ii vorbesc in gand. A ales sa plece intr-un loc mai bun. Sau a fost chemat pentru ca era nevoie de ingeri in cer. Azi l-am fi sarbatorit.Azi l-am adus putin pe blog. Mi-e dor de tine,TATA.
Au trecut si sarbatorile astea. Pentru unii cu luminite ,bucurii ,zapada,pentru altii discret.... Eu recunosc .......sarbatorile astea nu le-am simtit. Tot ce am facut, am facut pentru ca trebuia facut. Mancare,prajituri,curatenie dar..........nu a fost brad,nu au fost beculete,nu au fost stelute.... Noi suntem foarte retrasi.Nu avem prieteni,iar putinele neamuri cu care mai tinem legatura sunt plecati dincolo.NU vine nimeni la colindat si nici noi nu mergem.Printul si Printesa au fost plecati....am fost doar noi doi acasa. Ne-am uitat la televizor si cam atat. La fel a fost si de Anul Nou. Eu......am mai scris pe ici pe colo unde am avut indrazneala,la unii am citit si m-am sfiit sa scriu ceva........si am stat,am observat si am asteptat. Ce? Semne,cuvinte,gesturi........ Nu am fost dezamagita pentru ca nu ma asteptam la nimic. DAca au fost semne,cuvinte gesturi?....... Neimportant. Important e ca nu am nevoie de mila nimanui . Nici de compasiune. Nici macar de reciprocitate. Si mai ales nu vreau nimic din obligatie. NU Eu fac ce fac pentru ca simt . Astept acelasi lucru. Daca cineva are ceva de oferit mie,semne ,cuvinte gesturi,sa mi le ofere pentru ca simte. Daca cineva face ceva pentru mine oricat de putin,sa o faca din suflet. NU cer nimic de la nimeni.Dau tot ,de multe ori mult peste puterile mele fara a astepta recunostinta,pentru ca faptele bune si vorbele bune de incurajare si mangaiere se scriu Sus. Dar daca cineva imi da ceva,oricat de putin vreau sa fie din suflet si cu suflet. NU stiu cum va fi 2009. Am pasit in el plangand. Pur si simplu mi-au dat lacrimile instantaneu. De ce? Poate pentru ca ma desparteam de 2008 care pentru mine a fost un an extrem de greu. Cum va fi 2009? Numai Dumnezeu stie.